Intoarcerea acasa a lui Samuel Eto'o

Nu mi-as dori sa fiu in pielea lui Samuel Eto’o. Meciul Interului de la Barcelona a fost un dezastru colectiv, dar probabil camerunezul a fost cel care a avut cel mai mult de suferit. Nu din cauza frustrarii ca a atins doar de doua ori mingea, nu pentru ca nu a putut face nicio miscare intre Puyol si Pique, nu pentru ca a fost fluierat de public in timpul meciului, ci pentru ca a ajuns sa simta pe pielea lui care este diferenta dintre fosta sa echipa si restul lumii fotbalistice.

Poate ca Sammy este acid in declaratii, poate gura lui spurcata l-a facut uneori sa para un mercenar, nu si-a ascuns niciodata intentia de a-si incheia cariera la Mallorca spunand ca aceasta este echipa sa de suflet, dar intoarcerea sa aseara pe Camp Nou a insemnat intoarcerea acasa. O demonstreaza imbratisarile pline de afectiune cu fostii sai colegi de pe tunelul ce duce la vestiar, imediat dupa fluierul final.

“A fost putin ciudat pentru mine sa intru in celalalt vestiar, dar acesta este fotbalul”, a recunoscut Eto’o dupa meci. “Sper ca Barcelona va continua in acest mod, iar noi vom reusi sa castigam ultimul meci si sa ne calificam impreuna. Ceea ce imi doresc este ca Inter si Barça ajunga impreuna pe Bernabeu [in finala]“.

Iti multumim Sammy inca o data pentru tot ce ai facut pentru noi in ultimii cinci ani plini de glorie si sa speram ca Dumnezeu iti va indeplini dorinta de a juca o noua finala a Ligii, de aceasta data impotriva Barcelonei!