Interviu Sami Hyypia: "In Germania este o viata mai putin stresanta"

Exista ceva in Germania total diferit de Anglia?

Sami Hyypia: Dupa primul nostru meci amical, jucatorii nu au vorbit deloc despre meci dupa. La Liverpool mereu faceam asta. Indiferent de meci, noi mereu vorbeam despre el in special cu colegii care au jucat pe o pozitie apropiata de tine. Povesteam toate intamplarile unui meci pentru cazul in care se vor mai repeta vreodata. Insa aici nu s-a vorbit deloc! Stateam in Germania de cateva saptamani insa am fost surprins de asta. Meciul s-a terminat iar nimeni nu a zis nimic… Toata lumea s-a dus la masina lor si au inceput sa asculte muzica. Nimeni n-a zis nimic!
Cum ai reactionat?
Sami Hyypia: M-am intrebat cum pot schimba asta. Dupa meciul nostru din Leipzig am inceput cu asta. Am jucat prima repriza iar apoi la pauza toata echipa a fost schimbata. Am stat cu jucatorii schimbati la vestiar si l-am intrebat pe Manuel Friedrich: ” Manuel, este normal ca oamenii de aici sa nu vorbeasca despre meci?”, el mi-a raspuns “Paaaii…da, asa e normal”. Atunci m-am gandit “Doamne! Trebuie sa vorbim unul cu celalalt!”. Desigur antrenorul ne ofera informatii dupa meci insa cred ca putem schimba multe daca vorbim dupa meci. Nu te poti baza doar pe sfaturile antrenorului care iti arata un video si iti spune in ce directie sa alergi.

De atunci, ati comunicat mai mult?
Sami Hyypia: Nu stiu exact cum era inainte. Poate ca existau unii jucatori care vorbeau intre ei deja. Insa, acum toti vorbim despre meci.

Iti este dor de glumetii din vestiarul lui Liverpool, Carragher si Crouch?
Sami Hyypia: Nu imi este dor de nimeni. Este la fel si aici. Tot ce ai nevoie este Patrick Helmes iar apoi totul devine amuzant.

Cea mai buna poveste cu Patrick Helmes?
Sami Hyypia: Tot ce se intampla in vestiar ramane in vestiar!

In trecut trebuia sa muncesti din greu ca sa reusesti sa faci ceva in fotbal. Astazi totul pare mai simplu ca sa ajungi la prima echipa.
Sami Hyypia: Da, jucatorii tineri nu mai trebuie sa lustruiasca ghetele celor mai batrani.

Cum ti se pare asta?
Sami Hyypia: Eu prefer vremurile vechi. Nu cred ca este atat de rau cand incepi de jos si muncesti din greu ca sa ajungi sus. Astfel, cei mai tineri ar intelege ce este acela respect.

Unde ai observat ca nu exista respect astazi?
Sami Hyypia: Am observat ca cei mai tineri nu ii respecta pe cei mai in varsta. Cand eram mic lucrurile erau astfel: daca nu aveai voie sa faci ceva si insistai, erai lovit. Nu consider ca asa trebuia procedat insa in zilele de astazi ai probleme daca nu esti de acord cu un tanar! In trecut era diferit. Cu zece ani in urma exista mai mult respect.

Ai donat 23.000 de lire pentru un spital din Liverpool. Vorbiti de obicei despre lucruri de genu in vestiar? Colegii tai voiau sa afle de ce ai facut asta?
Sami Hyypia: Nu, nu chiar. Toata lumea face lucruri de genul acesta. Copilul meu s-a nascut in spital. Intr-o zi in drum spre antrenament ascultam radio. Pe acel post spunea ca aduna bani pentru un spital unde parintii sa poata ramana cu copiii peste noapte. Multi dintre acei copii nu erau din Liverpool asa ca parintii lor trebuiau sa mearga sute de kilometri numai sa ii vada. Acel post de radio avea ca target suma de 25.000 de lire. I-am sunat si i-am intrebat de ce suma de bani mai au nevoie si ulterior i-am donat.

Potrivit ziarelor de atunci: Sami Hyypia doneaza o caruta de bani, Steven Gerrard doar un echipament sportiv.
Sami Hyypia: Am citit asta si ma intrebam cum de au putut inventa un asemenea lucru. Stevie are alte organizatii pe care le sustine. Pentru mine nu a fost nimic special deoarece spitalul era chiar in cartierul meu. Am crezut ca este important sa ii ajut. Cand joci pentru Liverpool primesti foarte multe invitatii de la fel si fel de organizatii. Nu se mai opresc. Nu voiam sa fac public faptul ca am donat aceasta suma de bani insa am inteles ca este publicitate buna pentru club.

Ne descrii acum o zi din Premier League?
Sami Hyypia: Nu puteam merge nicaieri. Mereu trebuia sa vorbesc pana ma faceam albastru la fata. Cand mergeam la restaurant ospatarul incepea imediat sa vorbeasca despre fotbal – pentru jumatate de ora. Eram extenuat dupa o perioada de timp. Asta imi place aici in Germania. Pot sa ma duc la cumparaturi in Koln sau Dusseldorf fara frica ca cineva ma va recunoaste. Pot trai o viata normala ca o persoana normala – cum ma simt, de altfel. In Anglia asa ceva nu era posibil.

Joggingul era o problema?
Sami Hyypia: Nu, faceam mereu asta. Din pacate, eram prea rapid pentru cei care vroiau sa ma urmareasca.

Ce jucator din Bundesliga ar putea sa joace in Premier League?
Sami Hyypia: Edin Dzeko sigur. Ar face fata cu brio acolo. Asta depinde desigur si de cat de mult vrei sa-ti schimbi stilul. Inainte sa ma mut in Germania ma intrebam daca stilul meu este bun pentru Bundesliga. Eram destul de sigur ca ma voi adapta repede. Conform stilului, Bundesliga este singura liga din Europa care se aseamana cu Premier League. In Spania sau Italia fotbalul este complet diferit.

Ce este caracteristic pentru fotbalul german?
Sami Hyypia: In fotbalul german fiecare jucator din Bundesliga poate alerga mult. Cred ca jucatorul tipic de fotbal german este o masina de alergat. De asemenea, echipa nationala da dovada de o mentalitate invingatoare. In fiecare an cand are loc un turneu final Germania intotdeauna participa pana la final. Chiar daca joaca prost in calificari si ai impresia ca nu vor face nimic la turneu. Cand incepe turneul atunci isi arata mentalitatea invingatoare.

A fost acesta un motiv pentru care Didi Hamann a batut primul penalty la Istanbul in 2005? Pentru ca era singurul german din lot?
Sami Hyypia: As spune mai degraba din cauza faptului ca el suporta usor presiunea. Insa, nu eu am decis cine va executa. Poate ca s-a dus si a vrut el sa bata primul.

La sfarsitul acestui sezon vei avea un motiv de bucurie?
Sami Hyypia: Eu asa sper. In Finlanda exista o vorba: cand lucrurile merg bine, vrei mai mult. La inceputul sezonului am stabilit niste obiective cum ar fi sa jucam in Europa. Daca ne-ar fi spus cineva atunci ca vom avea un parcurs de 25 de meciuri fara infrangere si ca vom fi pe locul trei, l-am fi considerat nebun! Pana la urma, Leverkusen a terminat pe locul 9 sezonul trecut. Meciurile castigate ne-au dat foarte multa incredere.

Aceasta este partea a doua a interviului. Puteti citi prima parte AICI.