Un meci care l-a avut pe teren pe fabulosul Erling Haaland alături de numeroși alți oameni de atac aleși parcă într-un mod conspirativ de Edin Terzic și Pep Guardiola s-a terminat 0-0. Probabil că nu a oferit fazele de poartă așteptate, însă a fost totuși fascinant prin perspectiva duelului tactic, în care fiecare antrenor a pregătit câte o mare surpriză cu care a controlat autoritar câte o repriză.
Primul care a „lovit” a fost croatul de pe banca Borussiei, care a găsit soluția anihilării lui Haaland: un sistem cu 3 fundași de peste 1.90, cu veteranul Hummels în prim-plan și cu Thorgan Hazard retras și el în zona liniei de fund, care nu i-a oferit nicio șansă de mișcare norvegianului. Mai departe o linie de cinci oameni la mijloc, printre ei ofensivii Adeyemi, Brandt și Reyna, plus alt atacant de meserie în față, Moukoko, o echipă foarte tehnică dar totuși așezată foarte cuminte cu întregul efectiv în propria jumătate pe faza defensivă, care nu l-a înghițit doar pe Haaland ci întregul joc de pase al lui Manchster City. Oamenii lui Guardiola au avut o posesie de 66% în prima repriză dar nu au reușit nici măcar un șut pe poartă, în timp ce Borussia a încercat poarta de 4 ori, de fiecare dată din acțiuni create de Adeyemi, un adevărat coșmar ofensiv pentru Joao Cancelo, considerat de unii cel mai bun fundaș lateral al momentului.
Guardiola nu prea avea ce să facă în prima repriză, dar a mutat ca un șahist la pauză. A dărâmat sistemul anti-Haaland gândit de Terzic sacrificându-l chiar pe Haaland, l-a scos și pe Cancelo, iar repriza a doua a avut cu totul altă istorie. Cu Bernardo Silva în teren jocului lui City a avut o altă consistență, iar dintr-o pasă bună a lusitanului s-a născut faza încheiată cu un fault în careu asupra lui Mahrez care a oferit campioanei Angliei oportunitatea cea mai bună de deschidere a scorului. Problema a fost că în lipsa lui Haaland responsabilitatea executării penalty-ului i-a revenit tot algerianului care ratase și la Copenhaga, iar șutul său nu a fost bun nici de această dată, țintă ușoară pentru Kobel.
Portarul lui Dortmund a mai avut o intervenție importantă la un șut al lui Julian Alvarez dintr-o poziție centrală, însă nici repriza a doua nu a avut goluri, chiar dacă raportul șuturilor pe poartă s-a inversat față de prima, 3-0 pentru englezi. Meciul s-a terminat 0-0, însă motive de satisfacție a avut toată lumea: City pentru că a câștigat grupa, Dortmund pentru că și-a asigurat prezența în primăvara Champions League de pe locul 2, iar publicul de pe Signal Iduna Park pentru că și-a văzut echipa obținând un rezultat bun contra uneia din forțele continentului.
