Chiar și după plecarea lui Alexander Isak, antrenorul Eddie Howe a spus că Newcastle are un lot mai bun decât la ultima participare în Champions League și, cu un program accesibil în care doar PSG în ultima etapă mai este un balaur în faza ligii, echipa din nordul Angliei va fi cu siguranță una de urmărit în actuala ediție, mai ales după jocul bun contra Barcelonei. Chiar și fără Yoane Wissa și cu Woltemade intrat doar pentru ultima jumătate de oră (doi dintre jucătorii de forță), Newcastle a avut resursele de a pune mari probleme campioanei Spaniei, iar până la urmă diferența s-a făcut la micile detalii, pentru că Barça a avut un portar și un atacant în zi de grație, în timp ce adversarul a irosit cu naivitate situații importante din care putea tranșa meciul.
Newcastle ar fi trebuit să aibă 2-0 după primul sfert al meciului, pe care l-a controlat grație unui pressing bine pus la punct, care a pus Barcelona în mare dificultate de a ieși cu mingea din propria treime. Flick a mers pe o echipă pregătită să îl contracareze pe uriașul de aproape 2 metri Woltemade, însă absența acestuia din unsprezecele de start a mutat pericolul în altă parte, la viteza lui Elanga în banda dreaptă a Coțofenelor, unde adversarul direct Gerard Martin nu pare a avea resursele celui pe care îl înlocuiește, Alejandro Balde, ținut pe tușă de o nouă accidentare.
Încă din minutul 5 Elanga a creat o mare situație pentru englezi încheiată cu un luft al lui Anthony Gordon din poziție libertă, apoi încă una în minutul 24 când a venit surprinzător din linia a doua și a fentat pasul la offside făcut de catalani pentru a-i opri pe ceilalți jucător porniți în drumul spre poartă. Mingea a fost din nou scoasă bine în mijlocul careului, însă de această dată portarul Joan García a avut o intervenție decisivă în fața lui Harvey Barnes.
Barça a avut chiar mai puțină claritate la jocul combinativ decât s-a văzut la alte echipe în debutul de sezon, însă a avut jucători care să facă diferența. Dacă noul portar se remarcase deja meci de meci cu intervenții decisive (mai puțin în cel cu Valencia în care nu a avut ce apăra), acum a ieșit la rampă și Marcus Rashford, pus în sfârșit în situația de a arăta că gloria sa fotbalistică nu este neapărat în trecut, ci și în viitor. O lovitură precisă de cap de la o distanță apreciabilă la o centrare a lui Kounde i-a adus Barçei avantaj pe tabelă și i-a ordonat jocul, iar apoi o execuție sublimă din afara careului a produs liniște în tribune, după ce fanii lui Newcastle făcuseră o gălăgie asurzitoare tot meciul.
Howe mutase deja între cele două goluri, o cvadruplă schimbare în care poate o ușoară lipsă de inspirație a fost scoatea lui Elanga. Newcastle a continuat să joace cu spirit în ciuda diferenței greu de surmontat contra Barcelonei, însă centrările nu au ajuns la Woltemade, devenit planul B în acest meci, iar Joan García a fost atent la fiecare șut de la distanță sau minge înaltă, cu ieșiri ferme care îl plasează deja într-o clasă superioară lui Ter Stegen.
Newcastle a reușit totuși golul de onoare. O acțiune începută în partea dreaptă (într-o zonă în care Flick l-a testat din minutul 81 pe Eric Garcia) s-a încheiat cu o pasă a lui Jacob Murphy în mijlocului careului, unde Gordon a profitat de lentoarea lui Araujo la ieșirea la offside și a marcat din poziție singur cu portarul golul care a condimentat cele șapte minute de prelungire.
Barcelona a părut că a învățat ceva din înfrângerea de la Milano din precedentele semifinale, iar posesia sa în timpul suplimentar a fost impresionantă. Nu însă și perfectă, astfel că Newcastle a avut șasele sale de a ajunge la finalizare, iar chiar la ultima fază a mai fost nevoie de o intervenție a lui Joan García pentru ca formația blaugrana să înceapă cu trei puncte campania de Champions League, pe care o va continua pe teren propriu contra lui PSG în ceea ce pentru mulți ar fi trebuit să fie finala din urmă cu trei luni.
