O vară tumultuoasă a dus la un deznodământ neașteptat la Nottingham Forest, care l-a demis pe antrenorul Nuno Espírito Santo la doar câteva luni după ce acesta a readus echipa în cupele europene. Conference League a fost competiția în care Pădurarii și-au obținut pe teren dreptul de a evolua în sezonul 2025-26, ulterior upgradată la nivelul Europa League printr-o decizie UEFA care a penalizat-o pe Crystal Palace pe motive regulamentare. Principalul artizan al performanței, Nuno Espírito Santo nu va apuca totuși să asculte imnul competiției europene, fiind demis cu doar o săptămână și două zile înainte de primul meci din grupă, deplasarea la Sevilla pentru un duel cu Betis.
Dacă pregătirea din vara precedentă fusese fundamentul unui sezon memorabil pentru Forest, cea din acest an s-a dovedit tensionată și plină de frustrări. De regulă un om rezervat și diplomat, Nuno a devenit foarte vocal împotriva conducerii în timpul cantonamentului din Portugalia, criticând lipsa de inactivitate pe piața transferurilor pe fondul lipsei de echilibru din lot într-un sezon în care în Premier League se dorește o performanță la de bună ca precedenta și, în plus, cel puțin 8 meciuri vor fi jucate în Europa.
Planul lui Nuno a fost să dezvolte jocul echipe spre un stil cu o posesie mai bună, însă în locul jucătorilor solicitați s-a văzut pus în situația de a avea în cantonament fotbaliști scoși deja din calcule, de unde un evident sentiment de stagnare. Numirea lui Edu Gaspar (fost la Arsenal) în postul de Global Head of Football nu a ajutat, fiind percepută de antrenor drept disruptivă și inutilă la un club la care structura ierarhică funcționase bine sub conducerea directorului sportiv Ross Wilson. Pe fondul zvonurilor despre plecarea acestuia la Newcastle, campania de transferuri a lui Forest a intrat în impas, iar din interior au răzbătut semnale unei bătălii pentru putere.
Mateus Fernandes a fost principala cerință pe piața transferurilor iar Victor Kristiansen și Adama Traoré au fost alte două solicitări ale lui Nuno, în schimb la echipă au ajuns Douglas Luiz și Omari Hutchinson, ca decizie (aparent exclusivă) a lui Edu. Transferul lui Dan Ndoye pentru o sumă importantă nu a îmbunătățit starea de spirit, iar în cantonament echipa din Nottingham a reușit să marcheze un singur gol în șapte partide.
Startul de campionat nu a reflectat rezultatele din perioada de pregătire, iar Forest a câștigat în prima etapă cu 3-1 acasă cu Brentford. Calmul a fost spulberat însă curând într-o conferință de presă în care Nuno a recunoscut pe un ton vehement deteriorarea relației cu patronul Marinakis și a alimentat speculațiile privind viitorul său spunând că „nu iese fum fără foc”. După cum a relatat presa engleză, mai multe convorbiri telefonice au avut loc la nivel înalt după acea conferință de presă și imediat au apărut opinii că Nuno ar putea fi demis imediat, însă acest lucru nu s-a întâmplat.
Tehnicianul a ținut totuși să mai iasă o dată în evidență la meciul de campionat cu West Ham United. Noul sosit Douglas Luiz nu a fost folosit deloc, iar Hutchinson (care fusese transferat pentru 37.5 milioane de lire) a prins doar ultimele minute ale meciului, înainte să fie omis de pe lista UEFA pentru Europa League.
Forest a pierdut acel meci de pe teren propriu în fața lui West Ham United care avea golaveraj 1-8 după primele două etape, iar Nuno a spus că discuții între el și patronul Marinakis vor avea loc în pauza FIFA. Acest dialog nu a mai avut însă loc, iar luni noaptea clubul a emis un comunicat prin care demiterea antrenorului a fost anunțată, la doar câteva luni după ce calificarea în cupele europene îi aduseseră o prelungire cu trei ani a contractului. Demiterea este o mutare probabil logică din partea patronului, care în luna iulie anunțase cu mult fast aducerea fostului executiv al lui Arsenal, Edu, și care în această vară a autorizat până la urmă transferuri de 180 de milioane de lire.
Clubul s-a mișcat repede și într-un interval de 12 ore l-a și anunțat pe succesorul lui Nuno Espírito Santo pe banca tehnică, Ange Postecoglou. Ca și patronul, Postecoglou este de origine greacă și, chiar dacă a părăsit încă din copilărie patria natală cu destinația Australia, primise încă din trecut cuvinte de laudă din partea lui Marinakis pentru modul în care „prin fotbalul lui, îi face mândri pe grecii de pretudinteni”.
