Fereastra FIFA se deschide la timp pentru Juventus. Probabil nu și pentru antrenorul Massimiliano Allegri, pe care este greu de crezut că îl vom revea pe banca Bătrânei Doamne la următorul meci cu Bologna, după o lună septembrie de coșmar în care bilanțul echipei este două remize și trei înfrângeri, ultima dintre ele la Monza, echipă aflată la primul său succes în Serie A.
Juve este într-o criză profundă. Jocul nu merge, Allegri este arătat cu degetul din toate părțile, fanii sunt revoltați și protestează cu fiecare ocazie, iar rezultatele sunt dezastruoase, cel mai dur fiind probabil înfrângerea cu Benfica care a scăzut considerabil șansele bianconerilor de a merge în primăvara Champions League. În aceste condiții nervozitatea din cadrul lotului este probabil firească, însă ea nu face altceva decât să adâncească și mai mult criza.
A fost și cazul meciului de la Monza, în care un fault la centrul terenului l-a scos din minți pe Angel di Maria, care s-a împlântat cu toată furia în pieptul „agresorului” și a primit cartonașul roșu în minutul 40. A fost cel mai important eveniment al unei prime reprize pe care oricum Juve nu o putuse controla ca posesie și în care raportul șuturilor pe poartă a fost 1-1.
Se întâmplă uneori ca inferioritatea numerică să ajute o echipă să își sporească puterea de concentrare, însă pentru Juve a fost lovitura fatală. O singură ocazie în partea secundă a fost tot ce a putut realiza echipa lui Allegri în atac, în schimb situațiile de gol s-au succedat la poarta lui Perin până când Christian Gytkjaer a reușit în minutul 74 golul prin care Monza obține prima victorie în sezonul său de debut în Serie A.
